O viata de om… intre cer si pamant

Melodia mea de dimineata May 27, 2010

Filed under: Viata de zi cu zi — mercuryanna @ 10:40 am
Tags: ,

De vreo trei dimineti incoace ma trezesc cu aceeasi melodie si m-am gandit sa v-o impartasesc si voua.

Nu stiu cum se face ca de fiecare data cand deschid televizorul dimineata, ma trezesc pe melodia lui K’naan, o melodie vesela si antrenanta, dar nu exagerat de zgomotoasa, o melodie… numa buna de trezit.

Enjoy!


Advertisements
 

Rasfoind poze May 23, 2010

Filed under: Pasiuni vechi si noi — mercuryanna @ 11:08 pm
Tags: , , , ,

Asa cum va spuneam inca din titlu, rasfoind cateva fotografii mai prost facute, am regasit dovada uneia dintre indeletnicirile mele din aceasta primavara, din luna martie mai exact.

Ca de obicei pe ultima suta de metri imi vin tot felul de idei nastrusnice legate de activitati manuale. Ce sa fac? Lucrul manual este una dintre pasiunile mele de cand ma stiu. De aceasta data insa, martie fiind, am ales sa fac cateva martisoare. Obiectele facute manual (asa-numite handmade) sunt intotdeauna incarcate de sentimentele cele mai frumoase si mai curate, ma rog, atunci cand nu cioplim tarusi sau sageti pentru a chinui pe cineva cu ele.

Creatiile mele au fost similare cu cea din fotografiile de mai jos.

Poate anul viitor o sa fiu mai inspirata si o sa fac mai multe modele, pentru mai multi prieteni. Poate primavara viitoare o sa fie mai calda si mai senina. Poate… poate…

 

O mica bucurie May 13, 2010

Filed under: Viata de zi cu zi — mercuryanna @ 8:02 pm
Tags: , , , , ,

Saptamana trecuta s-a finalizat cu o mica bucurie… mi-am facut un cadou in avans pentru ziua mea: o micuta Corsa in 4 usi, cu motorizare diesel de 1.5, visinie, cu aproape 10 ani mai tinerica decat mine si pe care o s-o aduc acasa (la casa mea zilnica) abia saptamana viitoare daca reusesc sa finalizez cu actele.

Decizia a fost o surpriza chiar si pentru mine, micuta nefiind tocmai programata pentru aceasta saptamana. Unul dintre verii mei caruia ii spusesem ca ma intereseaza o varianta de genul asta, m-a sunat vineri tam nesam sa-mi comunice ca un coleg de job ar avea o masinuta de vanzare. Intamplator, colegul asta sta in satul meu natal si-mi cunoaste parintii. N-am mai stat pe ganduri, i-am sunat pe ai mei si i-am trimis sa vada autovehicolul. Vineri seara, masina vazuta, raportare pozitiva, bifat posibilitate de cumparare. Sambata seara ajuns eu acasa, batut ai mei la cap cu intrebari, duminica dimineata mers la vecin, vazut masina, condus, placut, batut palma. Cam asa a decurs procesul de cumparare a micutei. Ma rog, a urmat contractul de vanzare-cumparare, asigurarea, iar acum trebuie sa merg la RAR si la Politie pentru ultimele hartii.

De saptamana viitoare, sfatuiesc prietenii si cunostintele sa nu iasa din casa, iar daca o fac, sa se asigure de doua ori inainte sa treaca strada.